Prezentarea judeţului Maramureş
Aşezare geografică
Judeţul Maramureş este situat în nordul României, între paralelele
47º20’00” şi 48º00’15” latitudine nordică şi meridianele 22º52’30” şi 25º07’30” longitudine estică,la 20 de km de centrul geografic al Europei.
Se învecinează la nord cu Ucraina, la est cu judeţul Suceava, la sud
cu judeţele Bistriţa Năsăud, Cluj şi Sălaj iar la vest cu judeţul Satu Mare.
Suprafaţă şi relief
Suprafaţa totală a judeţului este de : 6.304,4 kmp, reprezentând 2,6
% din teritoriul ţării, fiind pe locul 15 ca suprafaţă între judeţele ţării. 43%
din suprafaţa totală o constituie zona de munte (M-ţii Rodnei,Gutâi,Ţibleş,
Maramureşului), 30% dealuri,podişuri,piemonturi, 27% depresiuni cu lunci
şi terase (Depresiunea Maramureş, Câmpia Someşului).
Clima
Clima este temperat-continental moderată. Valoarea maximă de
temperatură înregistrată: 39,4°C (1952), iar cea minimă: -32.6°C (1954).
Valoarea medie de temperatură anuală este de 9,43°C.
Statisticile medii relevă în decursul unui an un mumăr de 274 zile cu
valori pozitive,analiza temperaturilor medii lunare duce la concluzia că cea
mai călduroasă lună din an este iulie şi cea mai rece, ianuarie.
Reţea hidrografică
Aceasta are o lungime de 3100 km, densitatea acesteia fiind de 0,5-
0,9 km/kmp. Bazine hidrografice : Someş – râul Someş cu afluenţii Sălaj,
Bârsău şi Lăpuş; Tisa – râul Tisa cu afluenţii Vişeu, Iza şi Mara. Lacuri:
Firiza - de acumulare; lacuri glaciare în Munţii Rodnei.
Fauna şi vegetaţia
Fauna este reprezentată de : urs,cerb, căprioară, râs, cocoş de munte,
fazan. Fauna acvatică este reprezentată de specii ca : păstrăvul, lostriţa,
lipanul, ştiuca, etc. Vegetaţia este specifică zonei central europene.
Predomină pădurile de fag şi conifere, care trec în spaţiul subalpin şi alpin în
păşuni şi jpnepenişuri.
Rezervaţii naturale
Prin Legea nr. 5/2000, privind aprobarea Planului de amenajare a
teritoriului naţional - Secţiunea a III-a -zone protejate, sunt prevăzute 33 de
astfel de zone în judeţul Maramureş, cu o suprafaţă totală de 5439,72
ha.Dintre acestea menţionăm: 2
• Rezervaţia cu arborele de castan comestibil de la Baia Mare cu
o suprafaţă de 500 ha, cuprinsă intre localităţile Tăuţii de Sus şi Tăuţii
Măgherăuş ;
• Rezervaţia Creasta Cocoşului cu o suprafaţă de 50 ha, situată în
Munţii Gutâi, respectiv în comuna Deseşti,satul Mara.
• Rezervaţia naturală Pietrosul Mare cu o suprafaţă de 3.300 ha,
din care 750 ha zonă ştiinţifică, cuprinsă în Munţii Rodnei, oraşul Borşa,
cuprinzând :
- lacuri : Lacul glaciar Iezerul, Iezerele Buhăiescu - 4 lacuri
glaciare ;
- căldări glaciare : Zănoaga Mare, Zănoaga Mică.
• Pădurea de stejar de la Bavna cu o suprafaţă de 26 ha, fiind
situată între comuna Satulung, satul Fersig şi comuna Mireşu Mare.
Cuprinde stejar vechi de 135 ani, laleua neagră, monument al naturii;
• Lacul Morărenilor cu o suprafaţă de 20ha, care este situate în
comuna Ocna Şugatag, satul Breb;
• Mlaştina Poiana Brazilor cu o suprafaţă de 3 ha, situată în
comuna Săpânţa. Este considerată unică în ţară deoarece conţine jnepeni la
altitudinea cea mai scăzută din Carpaţi, 970 m;
• Mlaştinile Vlăşchinescu o suprafaţă de 3 ha, situate pe raza
municipiul Baia Mare ;
• Rezervaţia de Cocoş de mesteacăn de la Cornu Nedeii-Ciungii
Bălăsinii cu o suprafaţă de 800 ha, situată în Munţii Maramureşului, oraşul
Borşa ;
• Rezervaţia fosilieră Chiuzbaia cu o suprafaţă de 50 ha, situată
în oraşul Baia Sprie, satul Chiuzbaia;
• Cheile Tătarului cu o suprafaţă de 15 ha, situate în comuna
Deseşti, satul Mara.
Prin HG 2151/2004 s-a înfiinţat Parcul Natural „Munţii Maramureşului”.
Resurse naturale
Resurse naturale: minereuri neferoase-auro-argintifere, plumb, zinc,
cuprifere, minereuri de fier şi mangan, roci calcaroase. Din 2000 de minerale
cunoscute în lume, 150 se găsesc în bazinul maramureşean, 15 fiind
identificate pentru prima dată aici.
Organizare administrativ teritorială
Judeţul cuprinde două municipii : Baia Mare - care este şi reşedinţă
de judeţ şi Sighetu Marmaţiei ; 11 oraşe : Baia Sprie, Borşa, Cavnic,
Dragomireşti, Săliştea de Sus, Seini, Şomcuta Mare, Tăuţii Măgherăuş,
Târgu Lăpuş, Ulmeni, Vişeu de Sus ; 63 de comune şi 214 de sate. 3
După alegerile din 2008 judeţul are 34 consilieri judeţeni precum si
11 parlamentari (3 senatori si 8 deputaţi)
Repere Istorice
Vestigiile datate ca fiind din epoca bronzului de la Valea Chioarului,
Săpânţa, Lăpuş dovedesc o continuitate de locuire încă din prima parte a
epocii metalelor. Rămas în afara stăpânirii romane, judeţul cunoaşte o
înfloritoare civilzaţie a dacilor liberi. Prima menţiune documentară a
judeţului o avem din 1199. Maramureşul a fost inclus in reţeaua
administrativ teritorială instituită de regalitatea maghiară şi a devenit comitat
în a doua jumătate a secolului XIV. Municipiul Sighetu Marmaţiei a fost
atestat documentar în anul 1334.
Istoric al oraşului Baia Mare
Prima atestare documentară apare acum mai bine de şase secole, în anul
1329, când cancelaria regelui Carol Robert emite un document în care este
pomenit prima dată oraşul Baia Mare sub
numele de "Rivulus Dominarum" (Râul
Doamnelor). Cele mai ample informaţii
despre organizarea administrativă,
eligibilitatea organelor de conducere şi
competenţa lor ne sunt furnizate de
documentul privilegial emis de cancelaria
regelui Ludovic I cel Mare de Anjou la 20
septembrie 1347.
Într-un document din anul 1411 este
pomenită pentru prima dată monetaria Baia Mare, unul din cele mai vechi si
vestite ateliere de acest gen din Transilvania.
În 1446, domeniul Baia Mare, împreună cu minele sale este trecut în
proprietatea familiei Corvineştilor, drept rasplată pentru faptele de vitejie ale
lui Iancu de Hunedoara împotriva invaziei otomane.
Din dispoziţia lui a început construcţia unei catedrale, numita "Sfântul
Ştefan", care avea ca anexă un turn impozant, "Turnul Ştefan".
În anul 1469, Matei Corvin emite un document de mare însemnătate pentru
băimareni, prin care le acordă acestora dreptul de a-şi întări sistemul de
apărare cu ziduri înalte prevăzute cu bastioane, şanţuri şi palisade menite să
preîntâmpine atacurile din afară. Baia Mare a căpătat înfăţisarea unei cetăţi
puternice, fapt ce rezultă şi din utilizarea expresiilor de "castrum" sau
"castellum", adăugate ulterior la numele localităţii, pentru a-i evidenţia
caracterul fortificat. 4
Anul 1490 a fost un an nefast pentru băimăreni. Localitatea a fost ocupată
temporar de trupele poloneze ale prinţului Ioan Albert.
În 1526, Baia Mare trece în proprietatea principelui Ioan Zapolya, urmând o
perioadă de decădere a vieţii economice a oraşului, datorată unor repetate
dispute, concesiuni şi vânzări între principii ardeleni.
1547 este anul înfiinţării unei importante instituţii de învăţământ, denumită
"Schola Rivulina", aparţinătoare cultului reformat. Timp de peste două
secole, aceasta şcoală s-a afirmat ca un adevărat leagăn de cultură, asigurând
pregătirea unui număr mare de slujbaşi pentru funcţii bisericeşti,
administrative şi în domeniul mineritului.
În semn de recunoştintă pentru anularea unor datorii de către Mihai Viteazul,
în anul 1600, arendaşul minelor Felician Herbstein a pus să se bată la
monetăria din Baia Mare o medalie omagială din aur cu chipul domnului
valah, realizând astfel una din cele mai reprezentative efigii cunoscute în
numismatică.
În anul 1703, vestitul căpitan de haiduci Pintea Viteazul participă cu
detaşamentele sale, alături de Francisc Rakoczi al II-lea, la lupta de eliberare
a oraşului din mâinile austriecilor.
În 1748 autorităţile austriece înfiinţează la Baia Mare Inspectoratul Superior
Minier (Inspector Obermat), pentru care s-a construit o clădire adecvată şi o
nouă monetărie.
1889 este anul apariţiei primului ziar în limba română, "Gutinul", publicaţie
săptamânală cu profil social-literar si economic.
Aşezări şi necropole din epoca bronzului
Prevăzute în Legea nr. 5/2000, privind aprobarea Planului de amenajre a
teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate:
• Necropole tumulare epoca bronzului, Comuna Lăpuş, satul Lăpuş
(bronz final) - grupul Lăpuş
• Aşezare eponimă a culturii Suciu de Sus, Comuna Suciu de Sus, satul
Suciu de Sus (bronz final)
Monumentele medievale identificate pe baza cercetărilor arheologice
prevăzute în Legea nr. 5/2000, privind aprobarea Planului de amenajre a
teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate :
• Fundaţiile bisericii cneziale a lui Dragoş Vodă - Comuna Giuleşti,
satul Giuleşti.
Biserici monument aflate în patrimoniul UNESCO situate în judeţ
• Biserica “Intrarea Maicii Domnului în Biserică”, construită în anul
1720 din comuna Bârsana;
• Biserica “Sfantul Nicolae”,construită în anul 1643 din comuna
Budeşti – Josani;5
• Biserica de lemn cu hramul “Cuvioasa Paraschiva”,construită în 1770
din comuna Deseşti;
• Biserica “Naşterea Maicii Domnului” datând din anul 1717 din
comuna Ieud – Deal;
• Biserica “Sfintii Arhangheli Mihail si Gavril”, construită în anul 1766
din comuna Şişeşti, satul Şurdeşti;
• Biserica “Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril”, construită în anul 1663
din oraşul Târgu Lăpuş, satul Rogoz;
• Biserica “Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril”, construită între anii
1796-1798 din comuna Şişeşti, satul Plopiş;
• Biserica de lemn “Sfânta Paraschiva”, construită în anul 1604 din
comuna Poienile Izei.
Biserici de lemn
declarate monumente prin Legea nr. 5 / 2000, privind aprobarea
Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone
Protejate:
• Biserica “Sfântul Nicolae” din comuna Bogdan Vodă;
• Biserica “Naşterea Maicii Domnului” din comuna Călineşti;
• Biserica “Naşterea Maicii Domnului” din comuna Ieud;
• Biserica “Sfinţii Arhangheli” din comuna Remetea Chioarului;
• Biserica “Sfinţii Arhangheli” din comuna Rozavlea;
• Biserica “Cuvioasa Paraschiva” din comuna Ocna Şugatag, sat
Şugatag;
• Biserica “Adormirea Maicii Domnului” din comuna Săcălăşeni;
• Biserica “Sfântul Nicolae” din comuna Bârsana.
Populaţie
Numărul total al populaţiei la data de 1 iulie 2009 : 511.311 locuitori, ceea
ce reprezintă 2,4% din populaţia totală a ţării, respectiv locul 17 ca număr de
locuitori între judeţele ţării. Din totalul populaţiei stabile, 251.331 persoane
sunt bărbaţi (49,2%) şi 259.980 persoane sunt femei (50,8%). Pe medii,
populaţia urbană reprezenta 58,8% din total, iar cea rurală 41,2%. Densitate
medie : 81,1 loc./kmp
Structura etnică a populaţiei : români 82 %, maghiari 9,1 %, ucraineni
6,7 %, romi 1,7 %, germani 0,4 %, alte naţionalităţi 0,1 %.(conform
recensamant 2002)
Structura după religie: ortodocşi 78 %, romano-catolici 5,9 %, greco-catolici
5,5 %, reformaţi 4,1 %, penticostali 3,1 %, alte religii 3,4 %.(conform
recensamant 2002)
Populaţie activă : 334.849 persoane (1 ianuarie 2009) 6
Populaţia ocupată: 198.000 persoane, din care salariaţi 93.349 persoane (1
noiembrie 2009)
Total populaţie ocupată pe ramuri : (1 ianuarie 2009)
- agricultură, vânătoare, silvicultură 72.500 persoane
- industrie - total 46.500 persoane
din care :
- industrie extractivă 600 persoane
- industrie prelucrătoare 44.400 persoane
- energie electrică, termică, gaze 1.500 persoane
- construcţii 11.800 persoane
- comerţ cu ridicata şi amănuntul 21.000 persoane
-hoteluri, restaurante 3.000 persoane
- transport,depozitare, comunicaţii 9.400 persoane
- intermedieri financiare 1.700 persoane
- imobiliare, închirieri, servicii pentru întreprinderi 5.500 persoane
- învăţământ 10.000 persoane
- sănătate şi asistenţă socială 8.600 persoane
- administraţie publică şi apărare, asigurări sociale
din sistemul public 3.800 persoane
- alte activităţi de servicii colective,sociale, personale 4.200 persoane
Şomeri: 14089 persoane, la data de 31 martie 2010, din care:
• Şomeri aflaţi în plată : 9130 persoane, din care 89,0% beneficiari de
ajutor de şomaj şi 11,0% beneficiari de ajutor de integrare
profesională.
• Şomeri neindemnizaţi: 4959 persoane.
Rata şomajului (în raport cu populaţia activă civilă): 6,9%
Pensionari : 114906 asigurări sociale de stat, 11180 asigurări sociale
agricultori, 84 ajutor social, 82 pensionari I.O.V.R.
Rata natalitătii - 9,7/1000 locuitori.
Rata mortalităţii - 11,4/1000 locuitori
Economia :
Construcţii
Valoarea lucrărilor de construcţii realizate în trimestrul I 2010 a fost de
42577 mii lei, pondere având lucrările de construcţii noi (68,8% din total).
Din punct de vedere al structurii lucrărilor de construcţii noi, ponderea cea
mai mare o deţin lucrările executate la clădirile nerezidenţiale (62,2%), iar
cea mai redusă, lucrările executate la clădirile rezidenţiale (2,3%). 7
Lucrările de reparaţii capitale realizate în trimestrul I 2010 au reprezentat
3,6% din valoarea lucrărilor de construcţii, iar cele de întreţinere şi reparaţii
curente la clădiri şi construcţii existente au fost în procent de 27,6%.
În trimestrul I 2010 au fost terminate 173 locuinţe (+36 locuinţe faţă de
trimestrul I 2009), din care 94 în mediul urban şi 79 în mediul rural.
Agenţi economici:
În primele patru luni ale anului 2010 au fost înmatriculate un număr de 16
societăţi comerciale cu aport de capital străin, capitalul investit fiind de 5777
euro.
Agricultura
Teren agricol: 309.325 ha, din care
- teren arabil - 83.784 ha
- păşuni - 98.765 ha
- fâneţe - 119.930 ha
- livezi - 6.603 ha
- vii - 243 ha
Silvicultură : 288.572 ha pădure, reprezentând 45,9 % din suprafaţa judeţului
şi 4,5 % din fondul forestier naţional.
Efective de animale :
- bovine şi bubaline - 87.852 capete
- porcine - 105.850 capete
- ovine - 223.100 capete
- caprine - 23.300 capete
- păsări - 938.420 capete
- cabaline - 13.900 capete
Industrie
Producţia industrială realizată în perioada 1.I-31.III.2010, comparativ cu
perioada corespunzătoare din anul 2009 a crescut cu 7,1% în volum absolut.
Indicele valoric al cifrei de afaceri totală (cifra de afaceri totală provine atât
din activitatea principală, cât şi din activităţile secundare ale unităţilor cu
profil industrial) a unităţilor industriale în perioada 1.I – 31.III. 2010, a fost
mai mare cu 15,5% faţă de aceeaşi perioadă din anul 2009.
În totalul cifrei de afaceri, ponderi mai însemnate au deţinut activităţile:
fabricarea de mobilă 34,0%, fabricarea echipamentelor electrice 28,1%,
prelucrarea lemnului 9,9%, industria alimentară 8,8%, industria
construcţiilor metalice şi a produselor din metal 3,5%, fabricarea
autovehiculelor de transport rutier 3,0%, fabricarea produselor din cauciuc şi
mase plastice 2,5%, fabricarea articolelor de îmbrăcăminte 2,3%. 8
Comerţ exterior
Exporturile de mărfuri realizate în perioada 1 ianuarie – 28 februarie 2010,
se ridică la nivelul judeţului la valoarea de 90207 mii euro.
Importurile de mărfuri realizate în perioada 1 ianuarie – 28 februarie 2010 sau cifrat la 70092 mii euro.
Soldul balanţei comerciale în perioada 1.I.- 28.II.2010 a înregistrat un
excedent de 20115 mii euro (faţă de un excedent de 20766 mii euro în
aceeaşi perioada din anul 2009).
Turism
Condiţii de practicare a alpinismului şi a sporturilor de iarnă, a turismului
montan, tratamente balneare, agroturism.
Locuri de interes turistic: muzeele din Baia Mare şi Sighetu Marmaţiei,
monumentele de arhitectură populară, staţiunile Borşa, Izvoarele, Mogoşa,
satele de pe văile râurilor Iza, Mara, Vişeu şi Tisa, “Cimitirul Vesel”,
Mănăstirile Săpânţa, Mănăstirea Bârsana şi Rohia.
Capacitatea de cazare turistică în funcţiune a structurilor de primire turistică,
în trimestrul I 2010, a fost de 334338 locuri-zile, pondere deţinând hotelurile
(48,5%), pensiunile agroturistice (18,7%), pensiunile turistice (12,1%),
taberele de elevi şi preşcolari (9,3%), motelurile (4,1%) şi restul tipurilor de
structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică (7,3%).
Indicele de utilizare netă a capacităţii de cazare turistică în funcţiune în
trimestrul I 2010 a fost de 12,6%. În trimestrul I 2010, în structurile de
primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică au fost înregistrate 36860
înnoptări la turiştii români (87,7%) şi 5163 la turiştii străini (12,3%).
Investiţii
În trimestrul I 2010 s-au realizat investiţii în valoare de 45321 mii lei. În
cadrul cheltuielilor de investiţii cheltuielile cu utilajele şi mijloacele de
transport au reprezentat 60,5%, în timp ce lucrările de construcţii au
reprezentat 28,0%.
Distribuţia investiţiilor realizate pe ramuri situează pe primul loc industria
prelucrătoare (57,3% din total), urmată de distribuţia apei, salubritate,
gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare (3,6%).
În cadrul sectorului terţiar, ponderi mai ridicate s-au înregistrat în
administraţie publică şi apărare (24,7%), învăţământ 5,2%, comerţ cu
ridicata şi cu amănuntul, repararea autovehiculelor şi motocicletelor 4,5%,
activităţi de spectacole, culturale şi recreative 1,3%, transport şi depozitare
1,3%.
Infrastructură
Căi de comunicaţii :
Şosele : - 309,106 km drumuri naţionale ; 9
- 895,819 km drumuri judeţene ;
- 370,418 km drumuri comunale.
Cale ferată : legătură cu Ucraina, Slovacia, Polonia. Lungimea totală a
reţelei de căi ferate : 215 km
Aeroportul Tăuţii Măgherăuş deserveşte curse interne Baia Mare -
Bucureşti precum şi curse charter.
Cultură
• Teatre : 3
• Cinematografe 9
• Muzee 18
• Biblioteci 389 ( din care 69 publice )
• Instituţii de artă 4
• Cămine culturale 127
• Case de cultură 6
• Muzee etnografice Muzeul Etnografic al Maramureşului.
Culte :
• 473 de biserici, din care :
o 361 ortodoxe ;
o 54 greco – catolice ;
o 30 reformate ;
o 29 romano – catolice.
• 36 de mănăstiri, din care :
o 31 ortodoxe ;
o 5 greco – catolice.
Educaţie
• Licee şi grupuri şcolare 31
• Şcoli cu clasele I-VIII 201
• Şcoli cu clasele I-IV 71
• Grădiniţe 51
• Pentru copii cu deficienţă:
o 1 grădinită specială
o 6 şcoli generale
o 1 şcoală profesională
o 1 casă de copiii cu şcoală generală
• Universităţi :
o Universitatea de Nord Baia Mare - de stat
o Universitatea Vasile Goldiş Arad filiala Baia Mare - privată
o Universitatea Bogdan Vodă Cluj Napoca - privată10
o Universitatea Spiru Haret Bucureşti filiala Sighetu Marmaţiei –
privată
o Universitatea Titu Maiorescu Bucureşti filiala Baia Mare –
privată
Sănătate
• Spitale : 9
• Centru de sănătate : 1
• Serviciu de ambulanţă judeţean : 1
• Dispensare policlinici în ambulatoriu de specialitate :12
• Dispensare şcolare : 18
• Cabinete medicale individuale: 621
• Centre de permanenţă din mediul rural: 9
• Centre medico- sociale: 4
• Resurse umane : -
o medici 923
o alte cadre cu pregătire superioară 2.053
o cadre medii sanitare 1.908
o personal auxiliar sanitar 129
o personal tehnico-economic 920
Zone defavorizate
- Zona Baia Mare - municipiul Baia Mare
- Oraş Baia Sprie
- Oraş Cavnic
- Comuna Cicârlău
- Comuna Tăuţii Măgherăuş
- Comuna Şişeşti
- Comuna Băiuţ
- Zona Borşa – Vişeu
| Instituţia Prefectului - Judeţul Maramureş |
Adresa: Str. Gheorghe Şincai nr. 46, 430311 Baia Mare Telefon centrală 0262-215001 Cabinet Prefect: tel. 0262-217034, fax 0262-213241 Cabinet Subprefect: tel. 0262-212354, fax 0262-214825 |
